institutions.fairstartedu.us

Scopul acestui interviu este acela de a afla ce ştie fiecare despre ataşament şi despre cum aţi reacţionat la separare când aţi crescut, de a discuta cum poate fiecare dintre angajaţi să folosească propriile experienţe din copilărie în munca de îngrijire a copiilor/ tinerilor.
 

Un participant îl intervievează pe celălalt timp de 20 de minute.Rolurile se schimbă şi cealaltă persoană pune întrebările.După interviuri, veţi prezenta munca partenerului în plen, în 5 minute.
 
Puneţi următoarele întrebări şi ascultaţi răspunsurile:
 

1. Ce situaţie aveau părinţii atunci când mama dumneavoastră a rămas însărcinată – unde locuiau, câţi ani aveau, câţi copii mai aveau ?
2. Ştiţi cum a fost sarcina mamei şi cum a decurs naşterea ? (v-au povestit părinţii despre asta)?
3. Cine a avut grijă de dumneavoastră de la naştere şi până la vârsta de 3 ani ?
4. În cultura dumneavoastră, care este modul tradiţional de îngrijire a copiilor ?
5. Care a fost cel mai bun lucru legat de modul în care părinţii dumneavoastră v-au îngrijit?
6. Care este cea mai reconfortantă situaţie din copilărie, in care v-ați simțit cel mai în siguranță, cu un părinte sau un îngrijitor?
7. Care este prima despărţire de care vă aduceţi aminte?
8. Cum aţi reacţionat – ce aţi gândit, simţit, făcut ?
9. Cum aţi încercat să faceţi faţă acestei separări – ce aţi gândit, simţit, făcut ? (Aţi simţit mânie faţă de cel care va îngrijea, aţi ”îngheţat” emoţional, aţi încercat să uitaţi şi să vă vedeţi de viaţă sau aţi fost trist?)
10. Aţi văzut copii din instituţia dumneavoastră care să aibă aceleaşi reacţii – cine?

Dezvoltarea profesională:
 

1. Ce v-a determinat să alegeţi profesia de îngrijitor al copiilor din plasament ?
2. Care sunt cele mai importante valori pentru dumneavoastră, ca îngrijitor ? Ce este cel mai important în îngrijirea copiilor ?

Munca actuală:
 

1. De unde provin copiii aflaţi în instituţia dumneavoastră ?
2. Ce probleme au ?
3. Ce vi se pare cel mai satisfăcător şi cel mai dificil în munca de zi cu zi?
4. Recunoaşteţi problemele copiilor ca fiind asemănătoare cu cele din copilăria dumneavoastră? Cum poate fi folosită această înţelegere în modul în care lucraţi cu ei?
5. Ce consideraţi că este cel mai important pentru munca dumneavoastră, pentru a deveni un îngrijitor mai bun? Ce poate face managerul pentru a sprijini acest lucru?

 
După interviuri:
Prezentaţi-vă reflecţiile întregului grup– câte 5 minute pentru fiecare participant
(dacă sunt prea mulţi participanţi, câte 2 minute pentru fiecare participant).

• Discutaţi modul în care experienţele din copilărie v-au ajutat să înţelegeţi reacţiile şi nevoia copiilor de a fi îngrijiți. Aceste experienţe de viaţă şi părerea dumneavoastră despre ele sunt cea mai importantă parte a formării dumneavoastră profesionale.
• Discutaţi despre modul în care puteţi folosi aceste cunoştinţe în munca dumneavoastră. Cum putem observa în munca de zi cu zi reacţiile copiilor la faptul de a fi îngrijiți şi la despărţirile dificile ?