Introducerea temei

CE CUNOȘTINȚE DEȚIN ANGAJAȚII?


teenagere04
 

Care sunt așteptările și sarcinile unui copil care ajunge la pubertate și devine adolescent?
 

Prima activitate presupune identificarea cunoștințelor personale deținute de fiecare angajat, despre experiențele și problemele adolescentine. Apoi, veți avea un dialog despre cum putem folosi aceste cunoștințe într-un cadru profesional, pentru a înțelege și a lucra cu adolescenții din instituție.
 


DIALOG DE GRUP


30 minute
 

Vă rugăm să reflectați asupra acestor întrebări intervievându-vă reciproc – un angajat îl intervievează pe un altul, timp de 15 minute, după care schimbați rolurile. Cel care intervievează ia notițe și dă hârtia celui ce a fost intervievat, după interviu:
 

  1. Cum ați experimentat personal trecerea de la copilărie la adolescență?
  2. Cum s-au schimbat relațiile cu semenii dv?
  3. Cum ați experimentat schimbările fizice ale organismului dv?
  4. Cum ați experimentat stările emoționale (frică, rușine,mânie,bucurie etc)?
  5. Cum vi s-au schimbat părerile, comportamentul și atitudinea față de părinții/îngrijitorii dv?
  6. Ce au făcut părinții și ceilalți adulți pentru a vă ajuta – ce anume au făcut ce nu v-a ajutat deloc?
  7. Aveați dileme dacă să rămâneți loial părinților dv sau să duceți o viață independentă? De ex: vă mințeați părinții pentru a petrece timp cu semenii dv? Vă rugăm să descrieți situațiile dificile.
  8. Ca și concluzie: ce a fost cel mai dificil pt dv ca adolescent, și cum credeți că trebuie să se poarte îngrijitorii profesioniști pentru a-i ajuta pe adolescenți?
  9. Aveți sugestii privind modul în care, împreună cu colegii dv,ați putea lucra cu și ajuta adolescenții?

 


CARE SUNT CUNOȘTINȚELE PROFESIONALE ALE GRUPULUI DE ANGAJAȚI?


teenagere08

 

După interviuri, scrieți un rezumat privind experiențele personale, ca adolescent, ale fiecărui angajat în parte. Discutați despre experiențele pozitive, dar și despre cele negative. Pe urmă cădeți de comun acord care sunt 3 valori pozitive ale unui îngrijitor care lucrează cu adolescenții din instituție.
 

Valoarea 1:
Adolescenții noștri au nevoie ……………………………………………………..
(de ex: respect și înțelegere din partea noastră chiar și atunci când se comportă aberant)
 

Valoarea 2:
Adolescenții noștri au nevoie ……………………………………………………..
 

Valoarea 1:
Adolescenții noștri au nevoie ……………………………………………………..
 

Faceți din aceste valori codul dv profesional pentru a lucra cu adolescenții din înstituție.
 

DEZVOLTARE GENERALĂ ȘI SARCINI CÂND LUCRĂM CU ADOLESCENȚII


teenagere03
 

În general adolescența unui copil dintr-o instituție este asemănătoare cu cea a altor adolescenți, dar, din cauza mediului nesigur de mai demult, perioada adolescenței poate fi foarte dificilă iar emoțiile pot deveni chiar mai intense decât de obicei. În această perioadă atașamentul este inversat: cum pot detașarea și separarea să se producă într-o manieră pozitivă pentru a se atinge stadiul de independență adultă și educație?
 

Copiii care au fost expuși de mici abuzului și deprivării, experimentează adeseori declanșarea timpurie a pubertății(probabil e un mechanism de supraviețuire), în cazul unora chiar de la vârsta de 8-10 ani.
 

Diverse cercetări arată că relațiile intime cu îngrijitorii pot reprezenta o provocare emoțională pentru tănăra persoană, dacă aceasta a avut o viață grea de mic. Aceasta este o vârstă la care intimitatea și apropierea pot reprezenta o provocare, iar în multe cazuri diverse conflicte pot duce la întreruperea perioadei de plasament: pot apărea conflicte și certuri serioase, e posibil ca tânăra persoană să fugă din instituție, să se izoleze, să refuze să asculte sau să fie rezonabilă etc. Depinde foarte mult de modul în care reacționează angajații atunci când tinerii încep să le testeze limitele.
 

La pubertate tinerii trebuie să-și formeze un sine nou și independent, de obicei cu treceri de la o dependență și încredere copilărești, la tentative de a deveni independent, distanțându-se de îngrijitori. Foarte des tinerii vor simți nevoia de-și revedea părinții biologici și rudele pentru a-și clarifica ce e iluzie și ce e realitate. Puteți organiza o vizită de rutină pentru a-și revedea părinții, evitând astfel ca tinerii să fugă din instituție pentru a face acest lucru.
 

Pentru adolescenți devine mult mai important să se identifice cu semenii lor, decât să se identifice cu îngrijitorii. Apar tot felul de probleme de genul: „La ce oră trebuie să fiu acasă seara – pot să merg la această petrecere – pot să-mi pun cercei? etc. Cercetările în domeniu arată că tinerii din instituții pot avea probleme serioase în a-și urma semenii: angajaților le este teamă adeseori (de obicei pe bună dreptate) de ce se poate întâmpla dacă, de ex. le permit tinerilor să meargă la petrecerea unui coleg de clasă. Din acest motiv ei le permit mult mai puține lucruri decât o fac părinții în general, iar acest lucru devine o problemă majoră pentru tineri.
 

Nu există soluții ușoare în cazul acestor probleme, dar anumite metode profesioniste pot ajuta totuși. Cel mai important este ca dv, ca grup de angajați, să fiți blânzi, calmi și înțelegători, dar fermi în același timp, și să cădeți de comun acord în ceea ce privește regulile și deciziile pe care le luați.